Depresia nu este o alegere. A spune că putem alege sau nu depresia este similar cu a spune că o floare lipsită de soare alege să se ofilească. Astfel, până nu ne înțelegem suferința, suntem sortiți să trăim cele mai devastatoare efecte ale sale.
Din păcate, societatea are încă multe prejudecăți legate de depresie. Ne este frică de depresie și îi evităm, dacă putem, pe cei care sunt deprimați. Propunem sugestii superficiale, cum ar fi, „doar treci peste”, „trecutul este în trecut”, „nu faci suficientă mișcare”, „încetează să te simți rău, pentru binele tău”. Aceste sugestii implică mesajul că depresia ar fi un defect al caracterului, ca și cum, dacă te hotărăști să nu mai fii deprimat, o vei face. Pentru a spori confuzia, Farmacia adaugă explicația dezechilibrului chimic, care înlătură în totalitate responsabilitatea persoanei și lumii interpersonale, plasând „leacul” în interiorul unei cutii cu pastile.
Deseori ne temem să recunoaștem că și noi suntem vulnerabili la depresie, și uneori suferim de depresie fără să fim conțtienți de asta. Relațiile cu oamenii sunt esențiale pentru supraviețuirea noastră, pentru sănătatea noastră fizică și în special pentru supraviețuirea emoțională. Problemele emoționale precum depresia implică relații conflictuale cu alte persoane și cu noi înșine.
La naștere, suntem în totalitate dependenți de mamă și tată și suferim consecințe emoționale acolo unde aceștia nu au putut să ne asigure o creștere armonioasă. Stima noastră de sine se dezvoltă în funcție de modul în care am fost tratați, apreciați și iubiți ca bebeluși – copii – adolescenți. Cât de conștienți erau părinții noștri de aceste lucruri? Cât de deschisă a fost comunicarea în cadrul familiei? Familia trăia după dogme religioase? Cum au fost gestionate problemele legate de sex și agresiune? Astfel de lucruri și o multitudine de alți factori contribuie la conturarea subtilă a respectului nostru de sine. Dacă suntem privați de împlinirea unor nevoi esențiale, expuși la conflict sau traume, semințele depresiei vor fi plantate în noi și vom lupta cu ele de-a lungul vieții noastre. Relațiile familiale aflate în conflict vor fi interiorizate. Astfel, până la vârsta adultă, sau poate pentru totdeauna, lupta va continua în interiorul nostru.
Vom suferi de depresie acolo unde nu ne ridicăm la nivelul așteptărilor reale sau percepute ale părinților noștri, vom suferi de depresie acolo unde nu ne îndeplinim propriile așteptări. Vom suferi de depresie dacă luptăm cu vinovăția și auto-incriminarea.
Conflictul cu ceilalți, fie că este reprezentat extern sau intern, este sursa depresiei. Depresia este în esență o problemă interpersonală. De aceea, psihoterapia, fiind un proces interpersonal, este calea eliberării de depresie. La fel cum soarele va înflori floarea, terapia va permite persoanei să înflorească.
Simptomele depresiei:
• pierderea interesului pentru activitățile cotidiene
• senzație de tristețe sau vid interior
• deznădejde, lipsă de speranță
• plâns fără un motiv evident
• probleme cu somnul
• probleme de memorie, concentrare
• dificultate în luarea deciziilor
• creștere sau pierdere în greutate neintenționată
• iritabilitate, neliniște
• senzație de oboseală sau slăbiciune
• pierderea interesului pentru sex
• probleme fizice inexplicabile, cum ar fi dureri de spate sau dureri de cap
• dificultăți în a purta conversații obișnuite
• sentimentul de a fi izolat
• senzație de agitație și îngrijorare
• gânduri legate de moarte sau impulsuri suicidare
Cauze și factori de risc pentru depresie:
• singurătate
• lipsa de sprijin social
• experiențe stresante recente
• istoric familial de depresie
• probleme conjugale sau de relație
• insecuritate financiară
• traume sau abuzuri în copilăria timpurie
• consum de alcool sau droguri
• șomaj, nesiguranța locului de muncă
• probleme de sănătate sau dureri cronice
